Leguminoasele pot provoca balonare deoarece conțin fibre și anumiți carbohidrați care ajung în intestinul gros, unde sunt fermentați de bacterii. Fasolea, năutul, lintea și mazărea nu sunt însă la fel pentru fiecare persoană. Modul de pregătire, cantitatea mâncată și celelalte ingrediente din farfurie pot schimba felul în care te simți după masă. Nicio metodă de gătire nu garantează dispariția completă a gazelor.
Pentru boabele uscate de fasole și năut, înmuierea în apă, aruncarea apei și fierberea în apă proaspătă sunt pași utili. O parte dintre carbohidrații care favorizează gazele trec în lichid. Fierbe apoi boabele până când sunt bine pătrunse, fără să te bazezi doar pe timpul indicat într-o rețetă. Lintea poate fi gătită fără înmuiere.
Dacă folosești conserve, scurge lichidul și clătește boabele. Începe cu o porție mică, alături de alimente pe care le tolerezi bine. Mărește cantitatea treptat, în loc să transformi dintr-o dată o farfurie întreagă de fasole într-o masă obișnuită. Mestecă încet și observă dacă simptomele apar când adaugi ceapă, usturoi sau preparate grase.
Balonarea ocazională este diferită de durerea persistentă sau de alte simptome digestive. Dacă problemele se repetă ori îți limitează alimentația, discută cu un medic sau dietetician pentru a identifica cauza.
Înmoaie fasolea și năutul înainte de fierbere
Începe prin a alege boabele și a le clăti. Îndepărtează eventualele pietricele și boabele deteriorate, apoi pune fasolea sau năutul într-un vas încăpător. Acoperă-le cu multă apă, deoarece își măresc volumul. Dacă le lași peste noapte, ține vasul la frigider, mai ales când este cald în bucătărie.
După înmuiere, aruncă apa și clătește din nou boabele. Pune-le la fiert în apă proaspătă. O parte dintre substanțele care pot contribui la formarea gazelor se dizolvă în apa de înmuiere. Prin aruncarea ei poți reduce cantitatea care ajunge în mâncare, însă efectul asupra balonării diferă de la o persoană la alta.
Înmuierea scurtează și timpul de gătire, dar nu înlocuiește fierberea. Verifică mai multe boabe înainte să oprești focul. Ele trebuie să fie moi până în centru, nu doar la suprafață. Boabele mai vechi pot avea nevoie de mai mult timp decât cele cumpărate recent.
Lintea este mai simplu de pregătit. Clătește-o și gătește-o conform sortimentului ales. Lintea roșie decorticată fierbe repede și se desface, fiind potrivită pentru supe-cremă și piureuri. Lintea verde sau brună își poate păstra mai bine forma și merge în salate ori mâncăruri cu legume.
Fierbe boabele complet și respectă regula pentru fasolea roșie
O fasole insuficient gătită poate fi neplăcută la mâncat și dificil de tolerat. Fierbe boabele până când le poți strivi ușor cu o furculiță. Timpul variază în funcție de soi, mărimea boabelor și durata înmuierii. Oala sub presiune poate scurta gătirea, dar trebuie folosită potrivit instrucțiunilor aparatului.
Fasolea roșie uscată necesită atenție specială. Boabele crude sau insuficient fierte conțin o lectină care poate provoca greață, vărsături și diaree. După înmuiere, aruncă apa și fierbe fasolea roșie în apă proaspătă, în clocot, cel puțin 30 de minute. Continuă gătirea până când boabele sunt complet moi.
Nu pune fasole roșie uscată direct într-un aparat de gătire lentă. Temperatura atinsă de acesta poate fi insuficientă pentru a elimina problema. Fasolea roșie din conservă este deja gătită și poate fi adăugată în preparate după ce o scurgi și o clătești.
Condimentele precum chimenul sau ghimbirul pot da gust mâncării, dar nu sunt o garanție împotriva balonării. Dacă o rețetă include multă ceapă, usturoi sau grăsime, încearcă o variantă mai simplă. Așa poți observa mai ușor ce anume îți provoacă disconfort.
Folosește conservele și începe cu porții mici
Fasolea, năutul și lintea la conservă sunt soluții practice când nu ai timp pentru înmuiere și fierbere. Scurge lichidul și clătește boabele sub apă. O parte dintre carbohidrații solubili trec în lichidul din conservă, astfel că îndepărtarea lui poate ajuta. Dacă o rețetă cere lichidul din conservă, decide dacă gustul sau toleranța digestivă este prioritatea ta.
La primele mese, încearcă două sau trei linguri de leguminoase gătite într-o salată, o supă sau o garnitură. Dacă le tolerezi bine, mărește porția treptat în zilele următoare. O creștere bruscă a fibrelor din alimentație poate provoca gaze chiar și atunci când boabele au fost pregătite corect.
Contează și restul farfuriei. O porție mică de linte cu orez și legume gătite poate fi mai ușor de evaluat decât o mâncare care combină multe ingrediente ce îți provoacă deja disconfort. Dacă balonarea apare după un preparat cu fasole și ceapă, nu presupune imediat că fasolea este singura cauză.
Mănâncă fără grabă și bea lichide pe parcursul zilei. Mestecatul rapid poate însemna și mai mult aer înghițit, care accentuează senzația de balonare. Notează câteva mese și simptomele apărute, dacă vrei să identifici un tip de leguminoase sau o cantitate pe care o tolerezi mai bine.
Ce faci dacă balonarea continuă
Testează separat fasolea, lintea și năutul, în porții asemănătoare. Faptul că o mâncare cu fasole îți provoacă disconfort nu înseamnă că vei reacționa la fel la o cantitate mică de linte roșie. Diferențele individuale contează mai mult decât o listă universală de alimente bune sau rele pentru digestie.
Poți încerca și o altă formă de preparare. Lintea bine fiartă într-o supă sau năutul pasat într-un piure pot fi mai ușor de mâncat, deși pasarea nu elimină carbohidrații care fermentează. Nu este necesar să elimini toate leguminoasele după o singură masă care ți-a provocat gaze.
Dacă ai dureri abdominale frecvente, diaree, constipație persistentă sau simptome care se agravează, cere o evaluare medicală. Un dietetician te poate ajuta să ajustezi porțiile și ingredientele fără să restrângi inutil alimentația.
Pentru majoritatea preparatelor, pornește cu o rutină simplă. Înmoaie fasolea și năutul uscat, aruncă apa, fierbe-le bine și clătește leguminoasele din conservă. Apoi crește porția în ritmul în care observi că o tolerezi. Astfel păstrezi leguminoasele în meniu și afli care dintre ele îți priește.